Clădiri sigure

Nevoia de siguranță este una dintre cele mai fundamentale nevoi umane ⁽⁴²⁾, clădirile existând pentru a oferi oamenilor un adăpost sigur împotriva mediului. Cu toate acestea, mediul devine din ce în ce mai aspru. Schimbările climatice intensifică evenimentele meteorologice extreme, urbanizarea agravează consecințele incendiilor în clădiri, iar digitalizarea agravează amenințările la adresa securității cibernetice. Între timp, noile tehnologii care își fac apariția în construcții introduc riscuri noi de siguranță.

Evenimentele meteorologice extreme se intensifică. De exemplu, în SUA, nouă din primii zece ani cu precipitații extreme din perioada 1910-2024 au avut loc începând cu 1995 ⁽⁴³⁾. La nivel mondial, în 2023 au avut loc 170 de inundații catastrofale, dublu față de media anilor 1990 ⁽⁴⁴⁾. În plus, intensitatea cicloanelor a crescut semnificativ, cu o creștere notabilă în SUA în ultimii 30 de ani ⁽⁴⁵⁾.

Urbanizarea intensifică impactul incendiilor de construcții. Pe măsură ce numărul persoanelor care trăiesc și lucrează într-o zonă crește, consecințele incendiilor de clădiri vor deveni din ce în ce mai devastatoare - o tendință deja evidentă în SUA, unde incendiile în clădiri nerezidențiale din ultimul deceniu au crescut cu 27 %, cu o creștere a deceselor legate de incendii de 83 % ⁽⁴⁶⁾.

Digitalizarea clădirilor crește de asemenea vulnerabilitatea lor la atacuri cibernetice. Kaspersky raportează că aproape 40 % dintre computerele folosite pentru a gestiona sistemele de automatizare a clădirilor inteligente au fost supuse unor atacuri cibernetice ⁽⁴⁷⁾. Un exemplu elocvent al posibilelor daune cauzate de un dispozitiv IoT aparent fără importanță este un piratarea unui cazino prin intermediul unui termometru inteligent plasat în acvariul din holul cazinoului, care a permis accesul la baza de date a jucătorilor cu resurse importante ⁽⁴⁸⁾.

În cele din urmă, noile tehnologii aduc noi riscuri de siguranță. De exemplu, noi agenți frigorifici cu un potențial de încălzire globală scăzut, folosiți în chillere și pompe de căldură, pot fi inflamabili sau toxici. Bateriile cu litiu-ion utilizate pentru stocarea energiei riscă „evadare termică”, un proces care provoacă supraîncălzirea bateriei, eliberarea de gaze toxice și o potențială aprindere. În 2023, Regatul Unit a înregistrat o creștere cu 46 % a incendiilor legate de bateriile cu litiu-ion ⁽⁴⁹⁾.

Considerentele de siguranță în proiectare și operare vor deveni din ce în ce mai importante în continuarea furnizării de medii sigure pentru ocupanții clădirilor.

Măsurile proactive pentru protejarea clădirilor împotriva condițiilor meteorologice extreme sunt mai rentabile decât reparațiile ulterioare. În regiunile inundabile, clădirile vor folosi din ce în ce mai mult materiale rezistente la apă, cum ar fi betonul sau cărămizile PVC, în loc de rigips și placaj. Clădirile din regiunile cu precipitații abundente vor avea acoperișuri și jgheaburi consolidate. În zonele cu risc mare de incendiu de vegetație, clădirile vor incorpora materiale rezistent la foc, obloane și sisteme de sprinklere. Clădirile din zonele predispuse la cicloane vor fi proiectate pentru a rezista la presiuni de vânt mai puternice ⁽⁵⁰⁾.

Probabilitatea și severitatea crescândă a incendiilor în clădiri vor impune standarde mai ridicate de siguranță la incendiu. Materiale avansate rezistente la foc, cum ar fi acoperirile intumescente și compozite, vor îmbunătăți izolarea incendiilor. Sistemele de detectare a incendiilor care folosesc senzori interconectați și IA vor îmbunătăți monitorizarea și răspunsul în timp real. Focul și fumul care se răspândesc în tubulatura de ventilație vor fi controlate din ce în ce mai bine de clapete motorizate, deoarece cele mecanice nu mai sunt adecvate. Pe de altă parte, sistemele de stingere a incendiilor vor evolua odată cu utilizarea mai largă a tehnologiei cu apă sub formă de ceață și a agenților de stingere a incendiilor ecologici ⁽⁵¹⁾.

Creșterea amenințărilor cibernetice, împreună cu reglementările mai stricte, cum ar fi Regulamentul privind reziliența cibernetică, va accelera adoptarea protocoalelor de comunicare securizată în sistemele de automatizare și control al clădirilor. Protocoalele care folosesc tehnologii precum criptarea bazată pe TLS și autentificarea bazată pe certificate vor asigura o comunicare sigură, și inviolabilă între dispozitive și sisteme.

În cele din urmă, riscurile asociate cu noile tehnologii de construcție vor necesita strategii țintite de atenuare a riscurilor. Localurile tehnice care folosesc agenți frigorifici cu GWP scăzut, cum ar fi R-290 (propan) și R-717 (amoniac), vor necesita senzori speciali pentru gaze. În mod similar, carcasele care conțin baterii litiu-ion vor fi echipate cu senzori pentru detectarea hidrogenului și a altor gaze periculoase precum etilenă, propilenă, metan și monoxid de carbon ⁽⁵²⁾.