Spații interioare sănătoase

Persoanele din țările dezvoltate petrec aproape 90 % din timpul lor în clădiri închise ⁽⁵³⁾. Odată cu creșterea procentului de urbanizare, populația globală care petrece mai mult timp în interior va crește și mai mult. De la începutul pandemiei, conștientizarea importanței igienei și a calității aerului interior (IAQ) a crescut, un sondaj realizat în rândul a 1.120 de lucrători americani indicând o îngrijorare generalizată privind impactul negativ al unei calități slabe a aerului asupra sănătății ⁽⁵⁴⁾. Această tendință este accelerată și mai mult de prioritățile de sănătate post-pandemie, poluarea aerului urban și strategiile ESG.

Modelul din pandemie și modelele de trecere la muncă hibridă au crescut atenția acordată igienei și condițiilor IAQ în birouri și spații rezidențiale. De exemplu, menținerea unor niveluri adecvate de umiditate relativă între 40 și 60 % este esențială, deoarece mucoasele uscate cresc riscul de infecție, iar virușii supraviețuiesc mai mult pe suprafețe uscate. În mod similar, ventilarea crescută, reducerea recirculației aerului interior și îmbunătățirea filtrării aerului pot reduce concediile medicale datorate bolilor infecțioase cu 9-20 % ⁽⁵⁵⁾.

Pe măsură ce populațiile urbane cresc, cresc și concentrațiile poluanților atmosferici din orașe. Astăzi, 99 % din populația lumii trăiește în locuri unde poluarea aerului depășește limitele orientative ale OMS ⁽⁵⁶⁾. În 2023, concentrația medie de particule PM2.5 din Delhi a depășit de peste 20 de ori directivele OMS ⁽⁵⁷⁾. Expunerea la poluarea aerului atât pe termen scurt, cât și pe termen lung agravează problemele de sănătate, crescând numărul de cazuri de boli respiratorii și cardiovasculare, costurile de sănătate și mortalitatea. Organizația Mondială a Sănătății corelează poluarea aerului cu 6,7 milioane de decese premature în fiecare an ⁽⁵⁶⁾.

În plus, investitorii și chiriașii integrează tot mai mult parametrii de sănătate în strategiile lor ESG. Aceasta contribuie la beneficii sociale mai ample, oferind, totodată, avantaje imediate pentru investitori și chiriași. Investitorii văd o creștere de până la 7,7 % a chiriei pentru clădirile sănătoase certificate ⁽⁵⁸⁾, în timp ce chiriașii beneficiază de o îmbunătățire de cel puțin 8 % a performanței angajaților datorită unei calități mai bune a aerului interior ⁽⁵⁹⁾.

Pe măsură ce cererea pentru spații interioare sănătoase crește, noile clădiri vor da din ce în ce mai mult prioritate stării de bine a ocupanților, în timp ce structurile existente vor fi adaptate pentru a îndeplini aceste standarde. Funcții precum confortul termic, calitatea aerului interior, confortul acustic și iluminarea optimă vor câștiga o relevanță din ce în ce mai mare. Senzorii de înaltă calitate care măsoară și monitorizează acești parametri vor deveni omniprezenți.

Confortul termic este un motiv cheie al existenței clădirilor. Acesta joacă un rol semnificativ în modul în care ne simțim în spațiile în care trăim și muncim. Șase variabile principale contribuie la confortul termic al unui ocupant: temperatura aerului uscat, temperatura radiantă, umiditatea relativă, viteza aerului, metabolismul și îmbrăcămintea ⁽⁶⁰⁾. Primele patru variabile pot fi controlate de sistemele HVAC pentru a furniza ocupanților un mediu sigur și sănătos. Cu toate acestea, astăzi multe clădiri nu controlează încă aceste patru variabile în mod corect.

O calitate bună a aerului interior contribuie la sănătatea, starea de bine și productivitatea ocupanților. Aceasta este influențată de respirația ocupanților (CO₂, agenți patogeni), poluanți exteriori (particule, gaze nocive), emisii interioare (compuși organici volatili) și emisii din fundație (radon). Ventilația eficientă și filtrarea avansată sunt esențiale, totuși multe clădiri depind încă de deschiderea manuală a ferestrelor, ceea ce este ineficient pentru calitatea aerului și consumul de energie.

Confortul acustic este un factor cheie în crearea unui mediu construit productiv și mulțumitor, deoarece zgomotul intern și extern nedorit poate perturba munca și relaxarea. Zgomotul extern este asociat cu riscuri pentru sănătate, cum ar fi hipertensiunea, accidentele vasculare cerebrale și diabetul, crescând, în același timp, iritarea nervoasă ⁽⁶¹⁾. În interior, zgomotul provenit de la aparatele electronice, sistemele HVAC și ocupanți poate reduce concentrarea și productivitatea ⁽⁶¹⁾. Pentru a aborda aceste provocări, precum atenuarea zgomotului exterior, gestionarea surselor interne de sunet și utilizarea materialelor care absorb sunetele pot îmbunătăți confortul acustic.

Iluminarea optimă asigură confortul vizual și reduce probleme precum oboseala oculară, durerile de cap și pierderile de productivitate. Dincolo de beneficiile vizuale, lumina afectează în mod semnificativ fiziologia prin reglarea ritmului circadian, care controlează vigilența, digestia și somnul. Iluminarea inadecvată poate perturba acest ritm, ducând la tulburări ale somnului și riscuri mai mari de afecțiuni precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare. Pentru a rezolva aceste probleme, clădirile vor adopta din ce în ce mai mult iluminatul circadian, controlul strălucirii, umbrirea automată, atenuarea și optimizarea luminii naturale ⁽⁶¹⁾.

Binele ocupanților poate include chiar mai mulți factori decât cei de mediu, cum ar fi purificarea apei potabile, promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase, încurajarea activității fizice și susținerea sănătății mentale și emoționale prin designul clădirii. Multe dintre aceste aspecte sunt abordate în certificările de clădiri sănătoase de astăzi, cum ar fi WELL.

De asemenea, regulamentele încorporează din ce în ce mai mult obligații pentru un mediu interior sănătos. De exemplu, Directiva europeană revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) impune ca noile clădiri nerezidențiale cu emisii zero, precum și cele care suferă renovări majore, să includă sisteme de măsurare și control pentru a monitoriza și regla calitatea aerului interior (IAQ) ,atunci când este posibil ⁽²⁸⁾.