Deoarece temperaturile cresc, clădirile vor fi confruntate cu o presiune tot mai mare în îndeplinirea scopului lor principal: protejarea ocupanților de condițiile externe extreme. Această schimbare va influența construcția clădirilor și a împrejurimilor acestora, va influența selecția materialelor de învelire a clădirilor, iar utilizarea sistemelor de răcire va fi în creștere.

Aproximativ un sfert din emisiile globale de CO₂ provin din funcționarea clădirilor. Atingerea consumului net zero până în anul 2050 necesită folosirea în clădiri de carburanți decarbonizați în profunzime, și reducerea intensității energiei prin intermediul optimizării modului în care energia termică este generată, recuperată, stocată și consumată.

Aproape 10 % din CO₂ emis la nivel global provine din construcția de clădiri, întreținere, renovare și demolare. Atingerea obiectivului de zero emisii nete necesită nu doar reducerea emisiilor de funcționare, ci și a celor încorporate prin utilizarea unui volum mai mic de materiale noi sau reutilizate, trecerea la materiale obținute din bioresurse și îmbunătățirea materialelor de construcție convenționale.

Guvernele trec de la angajamentele voluntare din cadrul Acordului de la Paris la coduri energetice obligatorii, care vizează emisiile de CO₂ ale clădirilor. În timp ce codurile de construcție pentru reducerea emisiilor operaționale se vor înăspri la nivel global, reglementările se vor extinde, de asemenea, la abordarea carbonului încorporat, pentru a oferi date transparente despre ciclul de viață al materialelor de construcție.

Peisajul complex al raportării privind durabilitatea ridică probleme de armonizare, dar raportarea ESG stimulează eficiența, reduce riscurile și răspunde așteptărilor tot mai mari ale investitorilor și clienților. Agregarea fiabilă a datelor detaliate va fi cheia pentru respectarea obligațiilor de raportare și optimizarea resurselor.

Domeniul construcțiilor se confruntă cu o lipsă semnificativă de forță de muncă calificată, amplificată de ieșirile la pensie - o problemă chiar mai acută în sectorul HVAC. Pentru a rezolva această problemă, domeniul construcțiilor va investi în imaginea sa, va adapta instruirea talentelor în meserii calificate și va valorifica tehnologia.

Clădirile formează coloana vertebrală a vieții moderne, oferind medii stabile pentru viață, muncă și recreere. Cu toate acestea, patru factori esențiali - evenimente meteorologice extreme, urbanizarea, amenințările cibernetice și tehnologiile de construcție emergente - subliniază necesitatea urgentă de a îmbunătăți siguranța clădirilor, pentru a-i proteja mai bine ocupanții.

Oamenii petrec aproape 90 % din timp în interior, iar după pandemie au devenit din ce în ce mai conștienți de necesitatea unor spații interioare sănătoase, necesitate accelerată și mai mult de poluarea aerului și de așteptările tot mai mari ale investitorilor și chiriașilor. Aceasta va modela construcția noilor clădiri și a elementelor înlocuitoare, pentru a da prioritate stării de bine a ocupanților, printr-un accent mai mare pe confortul termic, calitatea aerului, confortul acustic și iluminatul optim.

Pandemia a transformat în mod rapid viața de zi cu zi, golind birourile și centrele comerciale și transformând casele în locuri de muncă. Aceasta va lăsa un impact de durată, schimbând o paradigmă de lungă durată, în care spațiile nu mai sunt fixe ca formă și funcție, ci dinamice, pentru a răspunde cerințelor evolutive.

Numărul de dispozitive IoT din clădiri crește rapid, dar numeroase probleme, cum ar fi interoperabilitatea și scalabilitatea limitate, lipsa modernizării și supraîncărcarea cu date, împiedică în continuare desfășurarea completă a potențialului lor. Protocoalele de comunicație bazate pe IP, modelele de domeniu semantice și actualizările securizate prin rețea vor ajuta la depășirea acestor obstacole și la deblocarea unor noi cazuri de utilizare.

Productivitatea forței de muncă în construcții la nivel global este mai scăzută decât în alte domenii din cauza planificării, execuției și operării fragmentate, a schimbului de date limitat și a metodelor învechite de monitorizare a progresului. Abordări inovatoare, cum ar fi livrarea integrată a proiectelor, planificarea digitală avansată și gestionarea fluxului de lucru digital, vor contribui la simplificarea execuției, reducând refacerile costisitoare și întârzierile în realizarea proiectului.

Piața globală a sistemelor de control al automatizării clădirilor (BACS) crește rapid, dar sistemele actuale se confruntă cu operațiuni fragmentate și ineficiențe. Soluțiile BACS de nouă generație vor combina o integrare mai aprofundată cu inteligența descentralizată, arhitecturi mai orizontale și capacități conduse de IA pentru a îmbunătăți eficiența energetică, confortul ocupanților și reziliența operațională.