Planificare integrată, instalare și punere în funcțiune

Între anii 2000 și 2022, productivitatea forței de muncă din domeniul construcțiilor la nivel global a crescut cu mai puțin de 0,5 % anual, fiind semnificativ mai mică decât creșterea de 2 % a productivității economiei globale ⁽⁷²⁾. Printre alte motive care împiedică dezvoltarea se numără ineficiența persistentă a metodologiilor de gestionare a proiectelor și lipsa utilizării instrumentelor digitale în planificare și monitorizarea progresului.

Metodologiile tradiționale de management al proiectelor de construcții nu țin cont, adesea, de interdependențele complexe între meserii. Se așteaptă ca fiecare parte să se concentreze exclusiv pe sarcinile sale specializate și să își urmărească propriile obiective definite prin contract. Această abordare limitată conduce la o fragmentare semnificativă și la diviziuni de interese nu doar între meserii, ci și între fazele de planificare, de execuție și de operare ale proiectului.

Procesele de planificare actuale reflectă această fragmentare. Ele constau din multiple activități deconectate, inclusiv proiectare arhitecturală, inginerie structurală și planificare mecanică și electrică. Aceste activități pot fi desfășurate secvențial sau în paralel, dar rămân deconectate, cu un schimb limitat de date între ele. Această deconectare în schimbul de date prelungește termenele proiectelor și conduce frecvent la conflicte de proiectare, cum ar fi instalarea de conducte HVAC care nu se potrivesc la instalațiile sanitare sau la alte sisteme ale clădirii. Astfel de probleme sunt identificate adesea numai în timpul fazei de execuție, necesitând ajustări costisitoare la fața locului. În plus, punerea în funcțiune a dispozitivelor de automatizare a clădirilor se face în continuare în mare parte în mod manual și, din acest motiv, procesul este predispus la erori, iar dispozitivele nu funcționează în mod optim. Pe parcursul celor peste 20 de ani de durată de viață a clădirii, intervențiile de întreținere îi reduc adesea și mai mult eficiența.

În plus, metodele învechite de monitorizare a progresului și de control al calității împiedică obținerea de informații în timp real, identificarea și rezolvarea proactivă a blocajelor devenind astfel dificilă pentru managerii de proiect.

În concluzie, aceste provocări conduc adesea la inconsistențe și erori în execuția proiectului, ceea ce duce la refaceri costisitoare și întârzieri. Acest lucru subliniază nevoia urgentă de abordare mai integrată și digitalizată a planificării și execuției proiectelor.

O abordare mai integrată și digitală în planificare, instalare și punere în funcțiune poate soluționa provocările menționate anterior. Acest lucru include adoptarea unor noi abordări în managementul proiectelor, utilizarea instrumentelor de planificare digitale și a platformelor digitale de gestionare a fluxului de lucru.

Noi abordări mai colaborative în gestionarea proiectelor, cum ar fi livrarea integrată a proiectului (IPD), vor ajuta la alinierea intereselor tuturor părților implicate într-un proiect de construcție. IPD este o abordare în care toți participanții importanți sunt implicați încă de la începutul unui proiect, aducându-și expertiza și împărțind atât beneficiile, cât și riscurile. Această abordare reduce gândirea compartimentată, minimizează conflictele de proiectare, previne risipa de materiale și refacerea lucrărilor și, în cele din urmă, conduce la o livrare mai rapidă a proiectului și costuri mai mici ⁽⁷³⁾.

Instrumentele digitale de planificare, cum ar fi modelarea informațiilor despre clădiri (BIM) sau construcția generativă, susțin abordările colaborative de gestionare a proiectelor și vor fi adoptate din ce în ce mai mult. BIM oferă o reprezentare digitală 3D a caracteristicilor fizice și funcționale ale unui proiect, asigurând informații precise și actualizate și servind ca o bază de luare a deciziilor fiabile pe parcursul ciclului de viață al proiectului. Îmbunătățite de inteligența artificială, instrumentele BIM pot, de asemenea, să identifice automat problemele potențiale înainte ca acestea să apară sau să sporească eficiența planificării și discutarea variantelor prin intermediul planificării automate și bazate pe algoritmi. Studiile arată că 75 % dintre cei care au adoptat BIM raportează un randament pozitiv al investiției. Pe lângă design, BIM poate, de asemenea, să modeleze orarele de execuție (BIM 4D) și costurile (BIM 5D), contribuind la menținerea proiectelor în termene și în limitele bugetului ⁽⁷⁴⁾. Utilizarea BIM deschide, de asemenea, calea pentru gemeni digitali, punând bazele îmbunătățirii eficienței operaționale în timpul etapelor de instalare și punere în funcțiune ⁽⁷⁵⁾. Datele necesare pentru punerea în funcțiune a unui dispozitiv pot fi descărcate dintr-un twin digital din cloud înainte de livrare, permițând dispozitivelor să ajungă preconfigurate și gata de instalare pe șantier. Aceasta reduce timpii de montare la fața locului, minimizează erorile și asigură integrarea fără probleme a sistemelor.

În cele din urmă, instrumentele digitale de gestionare a fluxului de lucrul vor îmbunătăți manipularea materialelor și urmărirea progresului. Aceste instrumente permit eficientizarea fluxurilor de materiale și oferă monitorizare în timp real a activităților de construcție. Îmbunătățite de tehnologii precum inspecțiile efectuate cu drone, aceste instrumente vor permite o urmărire mai precisă a progresului, vor identifica întârzieri potențiale și vor îmbunătăți transparența și responsabilitatea, permițând echipelor de proiect să se adapteze rapid la condițiile în schimbare.